Buna dimineata iubita mea! Cum? Nu mai e dimineata de mult? Asa e! Era cand am venit eu! Ce? Nu ti-ai permite sa glumesti in locul meu? Nici eu ca abia imi tin capul drept. O fac pe desteptul? Nuuuu! Intelectul meu e amortit saracul.

Ce zi e azi? Pai sambata. Sau am dormit eu pana duminica? Alta zi? Iubita mea, cum sa fie alta zi azi? Azi e azi, alta zi e maine! Idiot? Eu? Posibil, mi se tot repeta asta in ultima vreme. Incep sa o cred. Asta inseamna ca ai facut o alegere proasta cand m-ai luat. Si nesimtit? Si nesimtit! Unde merge idiotul are loc si-un nesimtit. Acum de ce tipi? Doar stii ca sunt mahmur. Hop! Noroc ca era vasul din plastic. Vezi….mahmur si tot am reflexe. Cum? Sa raman cu ele ca tu pleci la mama? Si cam cat stai ca sa stiu cat mai dorm? De toot? Bine iubita mea, ne vedem maine.

Chiar era necesar sa tranteasca usa in halul asta? Doar stie ca ma doare capul…

Dap! Sunt foarte grav bolnav! NU AM OGLINDA!

Cam asta este parerea iubitei mele! Este absolut inuman sa ai doar o oglinda mica deasupra chiuvetei de la baie!

Cum pot eu sa ma vad cand ies din casa? De unde stiu ca imi stau bine pantalonii pe fund? Daca am o scama pe spatele sacoului? Daca nu imi cad bine sireturile de la pantofi? Daca burta pare prea mare in tricoul ala alb sau prea mica in ala negru? Daca am facut varice? etc….

Surprinzator, pana nu am aflat de la ea nu stiam cat de bolnav sunt! Nu simtisem niciodata nevoia sa imi verific cusaturile buzunarelor de pe fund. Abia acum m-am iluminat si imi dau seama ca zilele mele sunt numarate. Cu o repeziciune uimitoare se apropie clipa in care eu o sa plec in delegatie si o sa ma intorc la o casa roz, plina de oglinzi si ursuleti de plush! I’m doomed! (Dar imi place!)

 PS: Poza nu e a mea, o gasiti aici: http://www.flickr.com/photos/juliedermansky/258863950/

Da! Sunt fabulos unic si irepetabil!

Sunt genial si intangibil! Ma pis pe voi muritori de rand! Ceausescu ar fi trebuit sa invete de la mine ce inseamna cultul personalitatii.

Privirea mea coboara adesea printre voi cand va ingramaditi ca vitele dimineata in masini. Va vad congestionati la semafoare cu cearcane si frustrari. Defulati in claxoane si injuraturi si spuneti tot ce nu aveti curaj sa spuneti sefului. Faceti copii urati si traiti cu un clio symbol si 1000 de euro pe luna.

In schimb eu, oooooooooooooo, eu!!! Sunt atat de frumos si de destept! Sunt imposibil de privit pentru ca nu ma puteti procesa. Creierele voastre minuscule nu inteleg, se uita la mine si se blocheaza. Urlati dupa Dumnezeu si va prosternati in fata mea de frica. Nu stiti cum sa ma adorati si imi ridicati temple in sufletele voastre meschine. Ma urati pentru perfectiunea mea dar va e frica sa o recunoasteti.

As putea sa va rad. Sa clipesc mai tare si voi sa dispareti. Sa muriti toti in acelasi timp. Sa starnesc furtuna sfarsitului lumii iar voi sa vedeti norii cum se apropie impasibili. Sa strangeti plozii in brate si sa urlati dupa salvare.

Mda, cred ca asa o sa fac! Joi la ora 13.00 va omor pe toti! De ce? Ca m-am plictisit. As vrea sa vad cum cresc si altii.

Ati remarcat in emisiunile de radio, ce des apare intrebarea “ce faceti?”, din partea asculatorului care vrea sa dea o deidicatie ? Trecand peste “cultul dedicatiei la radio” ( pe care nu il voi intelege ), este incredibil cati prosti, adunati intr-o turma in fm exista.

Acum, de la mine pentru voi, va spun ca acel om de la radio, ralizeaza emisiunea la care tu ai sunat. Nu iti va raspunde vreodata ca se scobeste in nas, nici ca bea o gura de apa in timp ce tu dedici “pentru toti cei care ma cunosc”. Capisci?